P24 | 2023-05-31 11:00
La data de 31 mai este marcată, anual, Ziua mondială fără tutun, stabilită la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Această zi a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai, informează Agerpres.
Tema campaniei OMS din 2023 ocazionată de Ziua mondială fără tutun este "Grow food, not tobacco", fiind un apel pentru cultivarea hranei şi nu a tutunului. Cultivarea tutunului dăunează sănătăţii noastre, sănătăţii fermierilor şi sănătăţii planetei. Industria tutunului interferează cu încercările de a înlocui cultivarea tutunului, contribuind la criza alimentară globală. Această campanie încurajează guvernele să pună capăt subvenţiilor pentru cultivarea tutunului şi să folosească resursele economisite pentru a sprijini fermierii să treacă la culturi mai durabile care îmbunătăţesc securitatea alimentară şi nutriţia, se menţionează pe site-ul .
Printre obiectivele acestei campanii se mai numără creşterea gradului de conştientizare în comunităţile cultivatoare de tutun despre beneficiile renunţării la cultivarea tutunului şi ale creşterii culturilor durabile, precum şi sprijinirea eforturilor de combatere a deşertificării şi degradării mediului prin scăderea cultivării de tutun.
Lumea se confruntă cu o criză alimentară globală alimentată de conflicte, schimbările climatice şi pandemia de COVID-19. În acelaşi timp, tutunul este cultivat în peste 124 de ţări, ocupând milioane de hectare de pământ fertil care ar putea fi folosit pentru cultivarea hranei, pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară şi nutriţie şi în ajutorul hrănirii familiilor. Cultivarea tutunului are, de asemenea, un impact grav asupra sănătăţii cultivatorilor de tutun din cauza utilizării intense a pesticidelor şi absorbţiei crescute a nicotinei prin piele.
În plus, cultivatorii de tutun se trezesc adesea prinşi într-un cerc vicios al datoriilor ca urmare a unor acorduri contractuale neloiale cu industria tutunului şi se confruntă cu dificultăţi în a renunţa la cultivarea de tutun. Din fericire, există mai multe exemple de tranziţii reuşite în care fermierii au schimbat cultivarea tutunului cu cultivarea de fasole, caju, porumb şi legume verzi. Pentru a realiza acest lucru la nivel global este important să se adopte o abordare ecosistemică şi să se identifice alternative durabile din punct de vedere economic la cultivarea tutunului, care nu numai că le vor permite fermierilor să câştige la fel de mult, dacă nu mai mult, decât ceea ce câştigă din tutun, dar, în acelaşi timp, îi vor ajuta să dobândească o sănătate mai bună şi un mediu mai bun pentru ei înşişi şi pentru pământul şi pădurile lor, se mai precizează pe site-ul amintit.
La 31 mai 2022, cu ocazia Zilei mondiale fără tutun, Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertiza că, pe lângă impactul dăunător asupra sănătăţii oamenilor, provocând anual 8 milioane de decese, fumatul distruge pădurile şi contribuie la încălzirea globală. OMS atrăgea atenţia cu privire la impactul asupra mediului al acestui viciu, prin pierderea anuală a 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de teren, 22.000 de tone de apă şi emisii de 84 de miliarde de tone de CO2. Aceste emisii reprezintă a cincea parte din totalul emisiilor aviaţiei civile, astfel încât se poate spune că fumatul contribuie la schimbările climatice, nota, de asemenea, OMS, care sublinia prejudiciile aduse de această industrie ţărilor în dezvoltare, unde se află majoritatea culturilor de tutun.
Din cele peste 8 milioane de decese din fiecare an, mai mult de 7 milioane sunt cauzate de consumul direct de tutun şi aproximativ 1,2 milioane reprezintă cazuri de fumători pasivi, se menţiona în 2022 pe site-ul .
Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru multe infecţii respiratorii şi creşte severitatea bolilor respiratorii. Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare, şi nu există un nivel sigur de expunere la acesta.
În 2020, 22,3% din populaţia globală a consumat tutun, 36,7% dintre bărbaţii şi 7,8% dintre femeile din întreaga lume. Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, acolo unde povara bolilor legate de tutun şi a morţii este cea mai grea. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriei de la nevoile de bază precum hrana şi adăpostul. Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanţiale şi includ costuri semnificative de îngrijire a sănătăţii pentru tratarea bolilor cauzate de acesta precum şi capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea şi mortalitatea cauzate de tutun.
La nivelul aparatului respirator, fumatul este direct implicat în apariţia afecţiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice şi a cancerului bronhopulmonar, dar nu numai. Dintre bolile pulmonare cauzate de fumat face parte bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), care include emfizemul şi bronşita cronică, se amintea într-un comunicat din 31 mai 2021 al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. De asemenea, fumatul este la originea majorităţii cazurilor de cancer pulmonar. Riscul fumătorilor de a dezvolta cancer pulmonar este cu 15 - 30% mai mare faţă de nefumători. România depăşeşte media europeană la consumul de tutun de-a lungul vieţii, situându-se la 49,5% consumatori sau foşti consumatori, faţă de 41%, în medie, în populaţia europeană, potrivit aceluiaşi comunicat.
Într-un studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog şi apărut în noiembrie 2022 se arată, între altele, că media vârstei de debut în consumul produselor din tutun la români este de 18,6 ani, iar în cazul a 12,4% dintre fumători apariţia acestui comportament s-a întâmplat înainte de împlinirea vârstei de 14 ani. La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenţi au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%), se precizează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale Antidrog din 17 noiembrie 2022.
Parerea ta...
(Vezi versiunea pentru PC a articolului)