E.Ş. | 2022-05-20 23:03
Anual, pe 21 mai, este marele praznic al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, apostolii creştinismului. Acestei sărbători îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii menite să aducă spor şi sănătate gospodarilor care le respectă.
Povestea Sfinților Constantin și Elena
Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, protectorul creștinilor. În timpul domniei sale s-au adoptat numeroase măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele lui se leagă și Consiliul de la Niceea, în cadrul căruia s-a decis ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Mama sa, Împărăteasa Elena, este prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. Din porunca ei s-au construit nenumărate lăcaşuri creştine printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret.
Tradiții strămoșești
Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare cu multe tradiţii legate de păsările de pădure.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului.
Oamenii trebuie să respecte sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi şi pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mâncaţi de ulii.
De asemenea, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Ziua de Sfântul Constantin si Elena este ziua in care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor aşeza stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
Femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile cu agheasmă.
Pentru a se apăra de forte malefice, ţăranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obişnuiesc sa treacă si oile. În popor există convingerea că acest ritual are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.
Pentru sporul gospodăriei, este bine ca gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în această zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează, scrie
O tradiţie respectată de mulţi români în această zi este cea a bujorilor îmbobociţi. Pentru păstrarea sau readucerea liniştii în familie, este bine ca, în ziua praznicului, să avem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.
Pentru sănătate, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Parerea ta...
(Vezi versiunea pentru PC a articolului)